Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘUT, CROȘEU, ESCHIVĂ, LOB, CIOC ... Mai multe din DEX...

LOVITURA IN CAP - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LOVITURA IN CAP

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 153 pentru LOVITURA IN CAP.

Ion Luca Caragiale - Ouăle roșii

... cavaleri; l-au legat burduf și l-au pus în genuchi. Acuma — a strigat contesa — spargeți-i toate aceste ouă în cap! Sub grindina de ouă roșii, leșină, scrâșnind, cruntul FĂ©kete LĂ¡ioș, cu capul plin de sânge și de gălbenuș... Dar încă mai răsuflă... â ...

 

Emil Gârleanu - Calul

Emil Gârleanu - Calul Calul de Emil Gârleanu Lui Corneliu Moldovanu S-a trezit în câmpiile întinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vânturi, ale Ungariei. În mijlocul lor s-a ținut câtăva vreme de mama lui, o iapă oarbă ce sta răzlețită de ceilalți cai, dintre care cei mai frumoși fuseseră mânjii ei. Apoi, când a simțit fiorul sălbatic ce i se revărsase în sânge, în largul pustietăților acestea a deprins cele dintâi goane, ș-acolo și-a ridicat capul, a lărgit nările și, cutremurându-și coama încâlcită de spini, răspunse la chemări necunoscute, trimițând depărtărilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ieșise din piept. Dar când se învățase cu viața asta slobodă, se pomeni odată prins din fugă, înfrânat cu de-a sila de către cineva care se aruncă, dintr-o săritură, călăre pe el. Atunci a înțeles că cineva îl amenință, că cineva vrea să-i țărmurească libertatea, s-a strâns ghem, apoi s-a destins repede și a pornit ca o săgeată. Mânca pământul sub copitele lui, simțea că i se aprinde ceva înăuntru, ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul

... în preajmă-i căuta, De latele-i copite pământul se detună. Dar biata speculantă cal încă nu văzuse; * Se uită, îl măsoară, Și ochii-n cap îi joacă Și dinții-n gură-i toacă... Se-ntoarce, se strecoară, Prin tufe o tulește și-n clip-acasă fuse. Aleargă la cumătrul, nea ... are? Sau coarne nalță-n sus? Sau dinți mistreți spumează? Mustăți, gheare zărit-ai? Vrun muget auzit-ai? Vro trombă naintează? Vro coadă măciucheată, vrun cap pletos și mare, E roșu, pătat, negru, gălbui? Ce piele are?" [1] "D-istoria naturii o știi că n-am habar, Nu mă cunoști de ... sosit La locul de poveste: Chiaburul, teleleica, acum gătea de masă. Iar calul, cât îi simte, pășunea pe loc lasă, Pe loc în vânt înalță cap falnic, fioros, Și nările-i se umflă; un ochi înfurios Albeața-ntreroșaște, lumina ațintează, Și coama-i se zburlește și coada-i undoiază; În jos ... i leșinase Și burta începuse să tot îi ghiorăiască, Se duse să citească. Iar calul, ce sta gata cu numele-n picior, C-o bună lovitură ți-l culcă binișor. Avântă iarăși capul și fuge ninchezând; Iar vulpea o tulise republica plângând. Deslușit ne dovedește Fabula ce am citit Că viclenii ...

 

Emil Gârleanu - Grivei

Emil Gârleanu - Grivei Grivei de Emil Gârleanu E bătrân. Înțelege că-i bătrân, că-i netrebnic, că cele câteva zile ce i-au mai rămas sunt o povară pe capul tuturora. De când s-a și îmbolnăvit, nu-l mai strigă nimeni, nu-l mai mângâie nici o mână, nu se mai întoarce spre el nici o pereche de ochi. A slujit cu credință. Douăzeci de ani, vară și iarnă, în curtea aceasta a trăit și a păzit-o. În nopțile de toamnă, cu ploile repezi și pătrunzătoare, în nopțile de iarnă, cu vifornițele năprasnice, el nu stătea în cușca lui; suflând cu greu, încordându-și mușchii, căci era vânos, tăia troianul, cutreiera toate colțurile grădinii și, lătrând, dădea de știre că nu e chip să te poți apropia de casa stăpânului... Dar în seara aceea, când prinsese de pulpa piciorului pe hoțul care furase mere din pomul de lângă gard! Ani de-a rândul simțise durerile loviturii de ciomag pe care i-o dăduse atunci în creștetul capului. Și altă dată... Dar câte nu făcuse, câte nu suferise Grivei, dulăul credincios al curții! Însă vremea trece; viața, cu ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

... Emil Gârleanu - Gâza Gâza de Emil Gârleanu Calul suia din greu dealul. Nădușise. Muștile îl necăjeau, iar zăbala îi ardea gura. Dădea mereu din cap, să-și lărgească dârlogii, până ce călărețul îi lăsă cu totul slobozi. Acum mergea cu capul în pământ, cu coama împrăștiată în tot lungul gâtului ...

 

Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran

... știu ce procopsit și dibaciu ești la limbă și la condeiu; decât, iartă-mă, să te ierte Dumnezeu, n'am vreme acuma de palavre fără cap, fără mijloc și fără coadă; că, uite, trebue să isprăvesc colea slujba ce m'am legat frățește să i-o fac lui badea BranÅ¥. Dintr ... să porți condeiul ? (gramatica nu-i lipsă !) știi să le torni cât de groase pe nerăsuflate ? - atunci ți-a pus Dumnezeu mâna'n cap... Te arăți îndrăzneț mulțimii ! o iei de sus și repede; cu cât te-o înțelege mai puțin, cu atât o să te crează mai procopsit ... Ťnăscocesc în anul 1911, ideea despre o înțelegere între români și maghiariÅ¥, care idee nimănui nu i-a trăznit până aci pîn cap, - și că, prin urmare, m'am vândut și eu maghiarilor - poate, Doamne iartă-mă, ca să mă numească Vlădică cine-știe-unde... Iaca, zic, îmi ... domnilor inteligenți, independenți, intransigenți șcl ?... Și lovitura fiind din cale-afară amețitoare, a rămas deocamdată bravul nostru amic Vasile Goldiș să primească în cap blestemele lui Stan. El, Goldiș, el e capul răutăților, el e urzitorul zavistiei, el e de vină și pentru înțepăturile mele, destul de măsurate până ...

 

Nicolae Gane - Aliuță

... numele de Aliuță. Ce-i drept, când am văzut întăi și-ântăi pe Aliuță făcând temenele turcești, îmbrăcat în hainele lui ciudate, cu cialmaua pe cap, cu iartaganul la brâu, și cu barba lui cea tufoasă și încărunțită care-i acoperea pieptul, noi copiii ne cam temeam de dânsul, părându-ne ... necontenit îl încunjuram, îi săream pe genunchi, ne jucam cu barba lui albă sau cu cialmaua cea mare care-i ședea ca o plăcintă pe cap, și când ne zicea el nouă: — Bre, pui de ghiauri, voi dragi la mine! noi râdeam așa de tare, că-l asurzeam pe bietul ...

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

... că-n adevăr partida e pierdută. Atunci, se ridică busumflat cătră Mănescu: — Aracan de mine, bre omule, dă-mi pace! m-ai buimăcit de cap ! iaca! pierz partida sigură cu vorba dumitale! Cu multă greutate a putut Petrache să-l îmbuneze și să-l facă să renunțe la ...

 

Dimitrie Anghel - Vasul-fantomă

... singur, îndemnîndu-și caii, scotea din cînd în cînd sunete guturale, fluierături semnificative, cuvinte alături de graiul nostru, pe care le sublinia cînd cu o lovitură de bici, cînd cu o plesnitură de hăț, cînd cu o invectivă plină de virilitate. Caii fluturau din cap, ciuleau urechile, schimbau trapul în galop ori își încetineau mersul pe nesimțite, revenind la pasul uniform, după cum erau și îndemnurile celui ce le înțelegea ...

 

Petre Ispirescu - Hoțu împărat

... la cel mai meșter vraci, de învăță și meșteșugul leacurilor. Văzând tată-său, împăratul, că fiu-său are ținere de minte grozavă și ia în cap ușor cele ce i se arată, se umplu de mulțumire sufletească, căci Dumnezeu îi dase un copil tocmai după gândul său. Învățând el toată cartea ... iei și să păstrezi; marghiolia, vicleșugul, îndrăzneala, istețimea, șotia și cu tot neamul lor, să fie uneltele tale. Fiul de împărat asculta și băga la cap. După trecere de timp, în care fiul împăratului se îndeletnicise la meșteșugul hoției, văzând el că lucrurile îi merg strună, zise: - Meștere, când ai de ... își scoase cuțitul de vânătoare și, cu un curaj nemaiauzit, se repede asupra mistrețului, îi înfige cuțitul drept în ochi și îl dă tumba peste cap, îi mai dă vro două lovituri bune în cap și-l lasă mort acolo locului. Făcu ce făcu și aduse nițică apă în căciulă, stropi pe flăcăul care leșinase, și îl mai învioră. Acesta ...

 

Ion Luca Caragiale - Boborul

... dând ușa de părete, intră cu zbirii săi în cancelarie. Polițaiul horcăie cu capul pe masă. Maiorul face patru pași mari și trage o puternică lovitură cu palma pe masă. Stan Popescu tresare cu ochii cârpiți. - Cine te-a pus pe tine aici? răcnește strașnic reacționarul. - Boborul! răspunde foarte ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOVITURA IN CAP

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru LOVITURA IN CAP.

ȘUT

... ȘUT ^3 , - Ă adj . v . ciut . ȘUT ^2 , șuturi , Lovitură ( puternică ) dată cu piciorul , cu mâna , cu capul sau cu un instrument special în minge , la anumite jocuri sportive . ȘUT ^1 , șuturi , s . n . Durata ...

 

CROȘEU

... CROȘÉU , croșee , s . n . Lovitură laterală scurtă , la box , dată adversarului la cap

 

ESCHIVĂ

ESCHÍVĂ , eschive , s . f . Procedeu tehnic de apărare folosit în box , care constă în aplecarea laterală a capului sau îndoirea picioarelor , pentru a lăsa lovitura adversarului să treacă pe alături sau pe

 

LOB

... LOB ^2 , loburi , s . n . Lovitură la jocul de tenis , care constă în trimiterea mingii pe deasupra capului adversarului atât de sus , încât acesta nu o mai poate ajunge cu racheta ...

 

CIOC

CIOC ^2 , ciocuri , s . n . 1. Partea anterioară , terminală , lunguiață și cornoasă a capului păsărilor , care înlocuiește sistemul dentar ; plisc , clonț . 2. Parte sau prelungire ascuțită a unor obiecte ; capăt , vărf ( ascuțit ) . 3. Barbișon , țăcălie . 4. Compuse : ciocul - berzei = plantă erbacee cu frunzele păroase , adânc crestate și cu flori violete - purpurii ( Geranium pratense ) ; ciocul - cucoarei = mică planta erbacee cu tulpina păroasă întinsă pe pământ , cu frunze compuse , flori roșii , roz sau albe și fructe lungi , asemănătoare cu un cioc ( Erodium cicutarium ) ; cioc - întors = pasăre călătoare cu penajul alb pătat cu negru , cu ciocul lung , subțire și ușor arcuit în sus , cu picioarele înalte ( Recurvirostra avosetta ) . CIOC ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri ( repetate ) într - un obiect sau într - un material dur . -